Privind atestarea documentară, în „Dicţionarul localităţilor din Transilvania” de Coriolan Suciu, satul Șpring se cunoaşte sub denumirea de Villa Spring, la sfârşitul sec. al XIII-lea şi începând cu sec. al XIV-lea, Sptinch în 1309, Șpring în 1404. Referitor la prima atestare documentară găsită până în prezent este un document din perioada 1290-1301, numit „Privilegiu lui Andrei al III-lea, regele Ungariei, privitor la hotarele moşiilor Boz şi Singatin”. Pe baza unor mărturii nescrise, dar autentice, se cunoaste faptul că a existat în Șpring și naţionalitatea germană, de la care probabil îşi păstrează numele.

Satul Cunţa, aparţinând comunei Șpring, în anul 1291 apare sub denumirea de Villa Zekes, în anul 1313 – Kohna, 1330 – Zeches, iar in 1854 – Koncza.

Satul Drașov, în anul 1309 apare sub denumirea Drasseu, în 1332 – Drassev, iar în 1854 apare cu denumirea ungurească – Drasse.

Satul Vingard, în 1309 apare sub denumirea de Wingartkirchen, în 1380 – Wingarth, 1425 – Vingard, 1733 – Wingrdt, iar în 1854 – Vingard.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, comuna cunoaste convulsiile economico-sociale şi politice ale timpului.

În anul 1945, prin reforma agrară, a avut loc împroprietărirea populaţiei româneşti, dând speranţa unui trai mai bun, dar colectivizarea forţată din perioada 1950-1960 a dus la risipirea acestei speranţe.

După 1968 asistăm la o ușoară redresare economică, socială şi culturală, însă înăsprirea regimului comunist după 1978 a dus la emigrarea masivă a populaţiei de naţionalitate germană din satul Vingard în Germania.

Revoluția din decembrie 1989 a deschis o nouă pagină în istoria comunei, creând posibilitatea unei noi relansări în domeniul economic, social și cultural.